Aceste descoperiri au fost prezentate în cadrul conferinței Federației Societăților Europene de Neuroștiințe, desfășurată în Barcelona, subliniind că eficiența cognitivă tinde să sporească pe măsură ce numărul limbilor vorbite crește, având impact și mai clar atunci când aceste abilități sunt dezvoltate devreme.

Efecte asupra vârstei neurologice

Studiul a identificat variații semnificative în ceea ce privește vârsta neurologică a participanților. Cei care vorbeau două limbi păreau cu aproximativ șase ani mai tineri decât persoanele care utilizau o singură limbă. În cazul celor care vorbeau trei limbi, diferența era de șapte ani, iar pentru vorbitorii de patru limbi, distanța ajungea până la 13 ani.

Creierul uman este alcătuit din miliarde de neuroni care colaborează constant. Pe parcursul vieții, conexiunile neuronale suferă deteriorări, ceea ce duce la dificultăți în procesarea informațiilor și la probleme de memorie. Deși studii anterioare au arătat că abilitățile lingvistice sunt legate de îmbătrânirea cognitivă, cercetarea actuală a examinat efectele multilingvismului la nivel individual.

Procedura de analiză a studiului

O echipă internațională de specialiști din țări precum Spania, Chile, Argentina și Irlanda a studiat populația din regiunea Basc, unde utilizarea mai multor limbi este frecventă. Cu scopul de a evalua vârsta neurologică, cercetătorii au folosit tehnica magnetoencefalografiei pe un eșantion de 728 de persoane cu diverse vârste și abilități lingvistice.

Subsequent, datele au fost analizate prin inteligența artificială pentru a determina o referință a conectivității cerebrale corespunzătoare fiecărei vârste. Un alt grup de 144 de indivizi a fost, de asemenea, inclus în studiu, aceștia vorbind una, două, trei sau patru limbi.

În opinia dr. Lucia Amoruso de la Centrul Basc pentru Cogniție, Creier și Limbaj, „indivizii care stăpânesc mai multe limbi au creiere care par mai tinere decât ar sugera vârsta lor. Numărul de limbi vorbite, dar și gradul de competență și momentul în care a fost învățată o limbă secundară sunt esențiale.” Aceasta sugerează că experiența multilingvă contribuie la o dezvoltare cognitivă pozitivă.

Cercetătorii au ținut cont de variabile precum vârsta, genul și nivelul de educație, dar au menționat că nu pot exclude influența altor aspecte, inclusiv stilul de viață și implicarea în activități sociale.

Prudență în abordarea concluziilor

Eef Hogervorst, profesor de psihologie biologică la Universitatea Loughborough, a subliniat necesitatea de a aborda cu prudență rezultatele studiului. În pofida dovezilor care sugerează o legătură între multilingvism și o mai bună reziliență cerebrală, ea a remarcat că „este posibil ca cei care vorbesc mai multe limbi să beneficieze de un stil de viață mai sănătos sau de oportunități mai accesibile la activități ce protejează creierul, cum ar fi cititul sau învățarea continuă.”

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Mediafax. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.

De reținut

Rezultatele studiului sunt relevante pentru comunități diverse, cum ar fi cele din Covasna, unde multilingvismul este frecvent. Multe persoane cresc în medii bilingve sau trilingve, iar aceste abilități lingvistice ar putea contribui la beneficii cognitive semnificative pe termen lung. Observațiile locale indică faptul că adaptabilitatea lingvistică este o constantă, subliniind importanța cultivării competențelor lingvistice în rândul generațiilor viitoare.