Conform informațiilor furnizate de Administrația Prezidențială, șeful statului evidențiază că noul act legislativ ar putea ridica probleme de constituționalitate, existând riscul de a crea conflicte cu reglementările Uniunii Europene și cu hotărârile judecătorești europene, în special cele referitoare la protecția speciilor strict protejate.

Contextul legal și pretențiile președintelui

Această sesizare a fost depusă într-un moment delicat, când autoritățile încearcă să găsească un echilibru între siguranța cetățenilor și angajamentele României pentru conservarea biodiversității.

Modificările aduse de noua lege

Conform datelor prezentate de Administrația Prezidențială, legea propusă aduce o creștere semnificativă a numărului de urși bruni care pot fi supuși măsurilor de prevenție și intervenție. Astfel, pentru anul 2024:

• Numărul exemplarelor desemnate pentru prevenție va fi majorat de la 426 la 859;
• Numărul celor destinat intervenției va fi extins de la 55 la 110.

Administrația Prezidențială consideră că o asemenea creștere transformă intervenția în cazul anumitor urși dintr-o excepție într-o practică obișnuită, ceea ce contravine reglementărilor europene.

Argumentele din sesizare

Unul dintre principalele argumente aduse în această sesizare vizează statutul juridic al ursului brun, specie protejată la nivel european. Conform documentului, legislația europeană permite extragerea anumitor exemplare doar în condiții bine stabilite și cu justificări bazate pe date științifice.

Administrația subliniază că noua reglementare nu oferă suficiente garanții în ceea ce privește respectarea acestor cerințe. „Dacă nu se demonstrează științific că populația de urși este exagerat de mare și dacă nu există soluții alternative viabile pentru menținerea echilibrului ecologic și a siguranței comunității, vânătoarea planificată poate fi considerată o măsură disproporționată”, subliniază sesizarea.

Normele Directivei Habitate

Președintele face referire la Directiva Habitate a Uniunii Europene care impune respectarea unor condiții foarte stricte înainte de a se adopta măsuri ce implică eliminarea exemplarelor protejate.

Aceste condiții includ:

• Demonstrarea că nu există alternative viabile;
• Evaluarea impactului asupra conservării speciei;
• Justificarea măsurilor prin metode științifice.

În sesizare se menționează că noua lege nu prevede în mod clar analiza soluțiilor non-letale înainte de a decide asupra eliminării exemplarelor considerate problematice.

Printre alternativele menționate sunt:

• Instalarea de garduri electrice;
• Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor;
• Relocarea urșilor;
• Inițiative de educare și informare a comunităților;
• Alte metode de prevenție.

Hotărârea Parlamentului referitoare la cotele de vânătoare pentru 2026

„Pentru evitarea atacurilor asupra populației și a pagubelor materiale cauzate de urși, se aprobă, pentru anul 2026, 859 de exemplare de urs brun pentru prevenție la nivel național și 110 exemplare pentru intervenție. Aceste animale pot fi recoltate până la data de 31 decembrie 2026, de către personalul autorizat, utilizând metodele „la pândă” și „la dibuit”. Recoltarea femelelor cu pui sub 2 ani este interzisă”, se stipulează în proiectul de lege.

Populația de urși din România

Anul trecut, Ministerul Mediului a raportat că populația de urși bruni din România variază între 10.419 și 12.770 de exemplare, estimare în care o probabilitate de 95% oferă o acoperire adecvată, iar numărul optim de exemplare pentru conservare este de aproximativ 4.000.

„România are cea mai mare populație de urs brun din Europa, ceea ce ne plasează într-o poziție de lider în evaluarea acestei specii. Totuși, este evident că multe localități se confruntă cu interacțiuni frecvente cu urșii. După incidentele tragice din trecut, suntem obligați să implementăm măsuri de intervenție”, a declarat Mircea Fechet, atunci ministru al Mediului.

„Diferența între 4.000 și 11.000 sau 13.000 de urși este semnificativă. Desigur, nu vom lua măsuri bruște pentru a reduce populația de urși, însă trebuie să ne asigurăm că statutul speciei rămâne unul favorabil, la fel cum ne preocupă profund siguranța cetățenilor”, a subliniat Fechet.

De reținut

Legea contestată de președinte a stârnit un val de controverse, evidențiind contradicțiile dintre protecția biodiversității și necesitatea asigurării siguranței populatiei. Discuțiile pe această temă vor continua pe măsură ce CCR analizează sesizarea și efectele pe termen lung ale acestor reglementări.