România se confruntă în prezent cu o situație economică complicată în domeniul cartofilor, un deficit comercial estimat la 100 de milioane de euro anual, ceea ce evidențiază o dependență din ce în ce mai pronunțată de importuri. Această realitate pune în lumină dificultățile întâmpinate de cercetarea agricolă autohtonă, exemplificate prin activitatea Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr din Brașov. Institutul, care a fost odinioară un stâlp al inovării în agricultura românească, se confruntă acum cu un număr redus de angajați și o infrastructură deteriorată, o situație detaliată recent într-un reportaj al emisiunii „România, te iubesc!” difuzat în mai 2026.

Vizibilitatea Scăzută a Cercetării la Brașov

Institutul din Brașov, care joacă un rol central în dezvoltarea soiurilor autohtone de cartof și sfeclă de zahăr, are în prezent 33 de angajați, dintre care doar 10 sunt cercetători. Infrastructura există, dar este în mare parte degradată, ceea ce limitează semnificativ capacitatea de inovație. Deși a avut o activitate prolifică în trecut, institutul a reușit să comercializeze doar aproximativ 40 de tone de sămânță certificat în ultimul an, o cantitate insuficientă pentru a cultiva doar 20 de hectare. Conducătoarea institutului, Manuela Hermeziu, a remarcat că marii agricultori preferă sămânța importată, care este adesea oferită la prețuri foarte competitive.

Consum vs. Importuri: Un Paradox

Cartoful este al doilea cel mai consumat aliment în România, după pâine, cu un consum mediu de aproape 100 kg per persoană anual. Cu toate acestea, importurile anuale de cartofi au atins aproximativ 300.000 de tone, generând un deficit comercial exclusiv pe acest segment de 100 milioane de euro. Cele mai importante surse de import sunt Germania, Franța și Olanda. Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a confirmat aceste date, indicând că suprafața totală cultivată cu cartofi de sămânță, conform raportărilor la APIA, se situează între 800-850 hectare la nivel național, o cifră pe care el o consideră limitată. De asemenea, un raport din 2020 al Băncii Transilvania a evidențiat o scădere a consumului de cartofi, corelată cu creșterea deficitului comercial, sugerând o diminuare a suprafețelor cultivate și o creștere a prețurilor interne, acompaniată de o productivitate scăzută. Producția națională de cartofi a scăzut în 2024, atingând cel mai mic nivel din ultimii opt ani, cu o recoltă de doar 1,58 milioane de tone, în timp ce importurile s-au ridicat la 643.000 de tone pentru a satisface cererea internă.

Pierderile de Teren și Impactul Asupra Institutului

Reducerea semnificativă a suprafețelor cultivate a fost o problemă majoră pentru institut. Acesta a scăzut de la 2.000 hectare la circa 800 hectare din cauza exproprierilor realizate pentru proiecte de infrastructură, inclusiv construirea unui aeroport, a centurii Brașovului, a unui centru de afaceri și a campusului Universității Transilvania. Terenurile rămase au o infrastructură de irigații precar dezvoltată, ceea ce face cultivarea cartofilor extrem de dificilă, având în vedere nevoia constantă de apă. Fermele de animale, inclusiv cele destinate cercetării rasei Bălțata Românească, au fost lăsate în paragină. Directorul institutului, Manuela Hermeziu, a subliniat imperativul de a investi în echipamente moderne și sisteme de irigație pentru a răspunde provocărilor climatice și nevoilor producătorilor de sămânță locală.

Provocările Financiare și Viitorul Institutului

Institutul este sub coordonarea Ministerului Educației, având sprijinul științific al Academiei de Științe Agricole și Silvice. Președintele acestei autorități, Andrei Alexandru, a menționat că nu există linii de finanțare specifice pentru instituții de cercetare, care depind de competiții pentru fonduri. Chiar și Programul Nucleu, care ar trebui să ofere suport financiar, nu acoperă integral cheltuielile de funcționare.

Florin Stănică, liderul Academiei de Științe Agricole, a subliniat cum mișcările politice au avut un impact negativ asupra instituțiilor de cercetare, mai ales după ruperea de sub tutela academică în 2013. El a adăugat că cercetătorii care au mai rămas în sistem lucrează fără o remunerație constantă, bazându-se în totalitate pe proiecte.

Măsuri pentru Revitalizarea Sectorului Agricol

Potrivit lui Emil Dumitru, o eventuală revitalizare a cercetării agricole din România depinde în mare măsură de constituirea unor parteneriate eficiente între sectorul public și cel privat. Aceste colaborări ar trebui să implice institute de cercetare, unități universitare și agricultori privați, cu scopul de a dezvolta soiuri certificate și de a asigura salarii adecvate pentru cercetători. Crearea și omologarea unui nou soi de cartofi necesită o perioadă de 12 ani, un termen greu de atins în condițiile financiare necorespunzătoare actuale.

Aspecte Semnificative de Păstrat în Memorie

Situația dificilă a institutului din Brașov și dinamica pieței cartofilor în România evidențiază probleme structurale care afectează nu doar cercetarea, ci și agricultorii din județul Covasna. Producătorii locali se confruntă frecvent cu obstacole în comercializarea producției, deoarece supermarketurile oferă cartofi importati, care adesea sunt mai ieftini. În noiembrie 2025, de exemplu, multe hectare de cartofi din Covasna au rămas nerecoltate din cauza vremii nefavorabile și a deciziilor procesatorilor de a se concentra pe importuri mai favorabile. Acest fenomen a provocat frustrare în rândul agricultorilor, care investesc resurse semnificative în culturile lor. Consumatorii din Covasna ar putea sprijini agricultura locală căutând activ produsele de la agricultori direcți sau cele etichetate "Produs în Covasna" în piețele locale, contribuind astfel la susținerea economiei regionale.